Cine si cum va castiga alegerile din 2014?

18 februarie 2014 by: Anca

intrebari-finaleNoi cu cine votam? Aceasta este intrebarea pe care o aud cel mai des in ultima perioada. Dupa “Sa traiti bine” si “Revolutia bunului simt”, oamenii s-au saturat de vorbe goale si sloganuri electorale. Vor fapte! Dezamagirea este atat de mare, incat daca lucrurile vor evolua sau involua (depinde din ce punct de vedere privesti) in acest sens, estimez o prezenta la vot sub 50%. Multi tineri vor alege “la misto”, ca sa nu spuna ca nu si-au exercitat dreptul la vot, iar altii vor prefera sa ignore complet procesul electoral, pe principiul: “daca n-ai cu cine, n-ai cu cine”.

De trait, traim, dar bine n-as zice. Este suficient doar sa amintesc despre scorurile de la somajul in randul tinerilor, apoi sa ma uit peste fetele incruntate ale trecatorilor. Despre partea asta cu revolutia, bag de seama ca bunul simt s-a revoltat atat de tare incat a plecat de tot din Parlament si Guvern si s-a refugiat pe undeva prin Dubai, unde-si face Ponta concediile.

Asadar, oficial ne merge rau!

Si totusi suntem in an electoral. Pe scena politica se desfasoara o piesa ieftina de teatru, Ciolaniada 2 sau 3 sau 4 sau… am pierdut sirul. Protagonistii: alesii nostri. Subiectul: ciolanul. Spectatori stupefiati: noi, muritorii de rand, care usor, usor ne cream o carapace izolata fonic si mergem mai departe prin viata cu ochelari de cal. Poate asa ne doare mai putin. De fapt, o sa ne doara la fel de tare, dar romanii au inceput sa functioneze din ce in ce mai mult pe principiul: ce nu stii, nu-ti poate face rau.

Si totusi cine va castiga alegerile anul acesta? Sunt doua scenarii.

Scenariul 1: Candidatii se prezinta in fata electoratului cu discursuri care mai de care mai pompoase. Promisiuni, vorbe goale si galeti.

 Cei cu neuroni se indreapta usor spre carapace si-si pun ochelarii de cal si-i lasa pe cei impresionati de “pachete” si “pachetele” sa decida. Cel care va da pungile cele mai pline, va castiga.

Scenariul 2: Apare in fata cetatenilor Candidatul X, care va oferi GARANTII si nu cuvinte insirate. Garantii = fapte. Oamenii nu mai pot fi pacaliti cu vorbe frumoase. Sunt sceptici si scarbiti. Vor merge la vot numai in momentul in care vor fi convinsi ca votul lor va aduce schimbare, dar schimbare in adevaratul sens al cuvantului.

Pana acum romanii puteau fi cuceriti folosind “generatorul de sperante”. Ei bine, anul acesta nu o sa mai mearga. Au ales o data sperand, au ales a doua oara sperand. A treia oara se asteapta la un alt tip de generator, “generatorul de garantii”.

Ce fel de garantii? Garantii reliefate prin fapte.

Mi-am aruncat un ochi peste salariile din ASF si apoi peste numele celor care primesc acesti bani cazuti, din munca tuturor romanilor, direct in buzunarul lor. Eu una, am simtit cum imi creste tensiunea brusc. Si ca mine sunt multi.

Neveste, fii, nepoti, cumnate, cumnati etc etc – cam asta era reprezentativ in CV-ul celor de acolo. Apoi ma uit in urma, la mine care am tras de bursa la maxim ca sa-mi finalizez masterul in Franta si am stat intr-un camin de mai avea putin si se darama peste mine (apropo de conditiile “la vie en rose” din Franta). Imi vine in minte, apoi prietena mea cu master la Oxford, care dupa ce a lucrat 5 ani in Anglia s-a gandit sa se intoarca acasa ca i se facuse dor de tara si familie. I s-a oferit fabuloasa suma de 1500 LEI, 15 milioane lei vechi, pentru o munca mult sub nivelul ei. Cand a vazut ca abia ii ajung banii de chirie si ceva mancare, a cedat si s-a intors invartindu-se inapoi in Anglia.

Imi arunc ochii in curtea ministerlor. Vad masini care costa cam cat tot blocul in care locuiesc eu. In ele urca domnisoare sau domni de varsta mea. Domisoarele au posete la pretul garsonierei in care eu stau de 10 ani. Hmmm… fac rapid un calcul… probabil cu doua posete, mi-as putea schimba garsoniera cu un apartament.  Sau poate trebuie sa astept varsta mamei, care este medic in Romania si care a avut nevoie de 20 ani ca sa schimbe apartamentul cu o casa. O caramida azi, o caramida maine… Uite asa se duce tineretea…

Dar daca se intampla sa patesc ca prietenul tatalui meu, care este profesor si care nu prea mai stie cum sa faca sa achite creditul facut pentru garsoniera pe care i-a cumparat-o fiului olimpic.

Domnisoarele in cauza nu par a avea ceva sclipiri de geniu in priviri. Dar au nevoie de acel job pentru ca este “cool”. Fratele prietenei mele este la limita depresiei. Nu-si gaseste de lucru, desi a terminat cu brio ASE-ul. Vecinul meu este in aceeasi situatie si da refresh la mail la fiecare 30 de secunde ca poate, poate primeste vreun raspuns.

Ei bine, cel care le va oferi romanilor garantia ca Susul va sta Sus, iar Josul va sta Jos, cel care le va arata drumul prin fapte mici, dar mari in ochii electoratului dezamagit, ei bine… acela va castiga alegerile, in scenariul 2. Altfel, ramane valabil scenariul 1.

Poate ca acest candidat exista deja, dar poate ca inca ati facut cunostinta cu el… Poate ca este timpul ca fiecare dintre noi sa iasa din carapace si sa aleaga drumul pe care Romania va merge dupa noiembrie 2014 pentru ca eu una, nu mai vreau ASA.

Sursa foto: punctultau.ro

Filed under: Politica
Etichete:, , ,

Comments are closed.